Sus

Scurt istoric al FAO

Agroind Cauaceu SA / Articole  / Scurt istoric al FAO

Scurt istoric al FAO

Presedinția Română a Consiliului Uniunii Europene, alături de Comisia Europeană, participă în aceste zile la Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), ce se desfășoară în perioada 22-29 iunie 2019, la Roma. Vă oferim mai jos câteva date esențiale despre această organizație.

Fondată imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), al cărei obiect este lupta contra foametei în întreaga lume, favorizează schimburile între agronomi, cercetători, organizații umanitare și diplomație.

Cel de-al Doilea Război Mondial era încă în faza acută în anul 1943, când, la inițiativa președintelui american Francklin Roosevelt, s-a desfășurat la Hot Springs, în statul Virginia (SUA), prima conferință internațională pentru alimentație și agricultură, prin care s-au pus bazele FAO. Încă de la crearea sa, FAO s-a confruntat cu probleme majore de producție, ce amenințau siguranța alimentară în întreaga Europa, dar și în alte regiuni ale lumii lovite de secetă, migrații masive și de „un dezechilibru imens între necesitățile alimentare și recoltele anilor 1946 – 1947”, cum descrie organizația situația în documentul publicat cu ocaiza celei de-a 70-a aniversări.

Bazându-se atât pe ingineri agronomi cât și pe diplomație, FAO a lucrat intens în favoarea fertilității solurilor în scopul creșterii producției din țările devastate de război. În 1950, organizația a realizat primul recensământ agricol mondial, în care au fost centralizate datele din 81 țări, în care erau detaliate poducțiile și organizarea agricolă a acestora.  

Azi, FAO este binecunoscută pentru anchetele pe care le face în teren, analizele sale referitoare la recolte, în scopul de a estima capacitatea unei țări de a se hrăni singură, de a preveni foametea, dar și infestările cu dăunătorii culturilor. În fiecare an, FAO pulbică, în colaborare cu alte organizații, între care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite (UNICEF), un raport cu privire la starea de siguranță alimentară și nutriție în întreaga lume, devenit o referință pentru politicile agroalimentare publice.

Acuzată uneori de a fi promovat prea mult agro-chimia și agro-industria (îngrășăminte, pesticide și mașini agricole), în numele „revoluțiilor verzi”, bazate pe producție din anii ‘60, FAO s-a orientat în ultimii ani în favoarea agro-ecologiei și a practicilor agricole durabile. Actualul său director general, brazilianul José Graziano da Silva, care își încheie cel de-al doilea mandat, estimează că metodele agro-ecologiste sunt singurele care pot garanta obținerea unor randamente bune, care să ofere posibilitatea de a hrăni peste 9 miliarde de persoane în anul 2050, conservând planeta în fața provocărilor încălzirii globale și poluării. În același timp, FAO are și vocația de a deveni un loc dezbatere la scară mondială cu privire la viitorul biotehnologiilor agricole și organismelor modificate genetic.  

În 2019, 194 țări au aderat la FAO, bugetul acestei organizații se ridică la 2,6 miliarde de dolari, primii care contribuie la acesta fiind Statele Unite, Japonia, China și Germania. În limbajul ONU, FAO este una dintre cele trei organizații cu baza la Roma, împreună cu Programul Mondial pentru Alimentație (PMA), ce coordonează distribuirea ajutoarelor umanitare de urgență în caz de catastrofă și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă (FIDA), ce finanțează programele de ajutor destinat micilor agricultori în cele mai sărace regiuni ale planetei.

 

Fara comentarii

Posteaza un comentariu