10 evenimente care au marcat anul agricol 2019

10 evenimente care au marcat anul agricol 2019

Anul 2019 s-a încheiat și am jalonat pentru dumneavoastră câteva dintre evenimentele importante: fluctuațiile importante ale cursului grâului, schimbările climatice, întârzierea suferită de noua Politică Agricolă Comună, editarea genomică sau poziția autorităților de la Bruxelles față de fraudarea ajutoarelor agricole.

Condițiile meteo bune de la începutul anului
Condițiile meteo era bune la începutul anului 2019, și iarna s-a desfășurat pozitiv pentru ansamblul culturilor. Primele estimări făcute de USDA afișau o creștere a suprafețelor mondiale cultivate cu grâu, fiind estimate cca. 220 milioane de tone. La rândul său, FAO prevedea o creștere a producției de grâu cu 10% în Rusia, estimată la cca. 79 milioane de tone, ca și o creștere cu 38,7% a producției australiene. Tendința era identică și în Uniunea Europeană, cu o producție estimată de 149 milioane de tone, față de 137,5 milioane de tone estimate în anul 2018. Perspectivele schimburilor părea mult mai favorabile decât pentru campania precedentă.

Clima din SUA în intervalul mai – iulie: frig și ploi neîncetate
În intervalul cuprins între mai – iulie, clima din Statele Unite a dus la o creștere a prețului porumbului care a adus după sine și o creștere a prețului grâului. SUA sufereau din cauza unei clime umede și a frigului, cu risc de ger pentru culturile de iarnă. Ploi neîncetate au afectat lucrul în câmp, îndeosebi în perioada semănatului. În cursul lunii iunie, European Climate Foundation (ECF), atrăgea atenția asupra faptului că se petrecea cea mai lungă serie de inundații din Midwest de la devastatoarea revărsare a fluviului Mississippi din 1927, și că ultimele 12 luni au fost cele mai umede din întreaga istorie a Statelor Unite ale Americii.

Dinamica bună a exportului de grâu românesc
Datele statistice preliminare ale MADR arată pentru 2019 o producție totală de 10.051.997 tone de grâu, față de 10.138.546 tone în anul 2018, o medie de 4.786 kg/ha (4.803 kg/ha în 2018) și 2.100.178 hectare recoltate în 2019 versus 2.110.665 hectare în 2018.

În ceea ce privește producția totală de grâu, secară și triticale, aceasta a ajuns în 2019 la 10.427.706 tone, în scădere cu circa 138.000 față de 2018, randamentul fiind de 4.759 kg/ha, iar suprafața totală recoltată la 2.191.599 hectare. Comparativ, în anul 2018 s-a obținut de pe 2.211.599 hectare cultivate cu grâu, secară și triticale o producție totală de 10.565.780 tone, cu o medie de 4.777 kg/ha.

România a rămas cel mai important exportator de grâu din Uniunea Europeană, cu 1,4 milioane tone livrate în perioada 1 iulie – 2 septembrie 2019, devansând pentru al doilea an la rând Franța, cea mai mare putere agricolă din UE și țara care ar urma să fie responsabilă pentru 41% din exporturile totale de grâu ale UE în perioada 2019/20. Potrivit datelor Comisiei Europene, exporturile totale de grâu ale Franței s-au situat la 765.260 de tone în perioada de referință.

Accentuarea schimbărilor climatice
Principalele grânare ale planetei se află sub amenințarea condițiilor meteo extreme care pot lovi în același timp, cauzând o scădere dramatică a producțiilor cu consecințe extrem de riscante, avertizau la începutul lunii decembrie 2019 două studii publicate în revista Nature Climate Change.

În anii 2007 – 2008, numeroase țări din Asia și Africa au cunoscut episoade de foamete după o creștere a cursului produselor agricole alimentare, mai ales a cerealelor, al căror preț aproape că s-a dublat la acea epocă. Schimbările climatice cu care ne confruntăm în ultimii ani fac să planeze amenințarea unor recolte simultane foarte slabe în regiunile principale de producție mondiale, care ar putea împiedica compensarea deficitelor unei părți a lumii prin importul din cealaltă parte a lumii, și cauza același tip de consecințe.

Anul 2019 a devenit anul recordurilor de temperaturi ridicate
Din cauza noilor recorduri de temperatură din Europa și de la Polul Nord, anul 2019 a fost declarat unul dintre cei mai calzi ani măsurați vreodată! Potrivit datelor furnizate de serviciul european Copernicus Climate Change Service referitoare la schimbările climatice, luna iulie 2019 a fost cea mai caldă lună măsurată vreodată în lume, plasându-se deasupra recordului precedent înregistrat în iulie 2016. Diferența de 0,04°C între aceste două luni este atât de mică încât părea posibil ca alte organizații de referință, cum este, de exemplu, Administrația Națională a Oceanelor și Atmosferei din Statele Unite (NOAA) să nu ajungă la aceeași concluzie. Din păcate, la rândul său, NOAA a confirmat observațiile emise de agenția europeană, remarcând chiar că temperatura medie a planetei în iulie a fost cu 0,95 °C deasupra mediei secolului al XX-lea de 15,8 °C.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) nu înainte de 2023?
Comisia Europeană a prezentat în 5 noiembrie 2019 măsurile tranzitorii pentru 2021, dată fiind întârzierea pe care o are reforma Politicii Agricole Comune (PAC), prevăzută în prima fază pentru 2020. Cele două propuneri legislative vizează asigurarea continuității disciplinei financiare și flexibilitatea între cei doi piloni. Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, șeful secției Agricultură în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, afirmă că reforma PAC nu se va aplica din 2021, cum era prevăzut, și probabil nici din 2022, pentru că discuțiile nu pot începe fără propuneri financiare concrete, pe care Președinția finlandeză le va aduce abia în cursul lunii decembrie.

„La Bruxelles s-a prezentat deja un regulament de tranziție. Deci, reforma PAC nu se va aplica din 2021, așa cum era prevăzut și probabil nici măcar din 2022, dar deocamdată sunt două regulamente care prevăd tranziția de la regimul actual pentru încă un an cel puțin. PAC este încă în discuție, pentru că există niște etape foarte clare. Cadrul Financiar Multianual (CFM) nu se va adopta nici măcar în această toamnă, care, iată, e pe sfârșite, în decembrie abia Președinția finlandeză va veni cu propuneri concrete de cifre și este prevăzut ca pe viitoarea Președinție, cea croată, în luna iunie, să se adopte Cadrul Financiar Multianual”, a afirmat Achim Irimescu.

Declarație internațională semnată de Statele Unite și alte 12 țări cu privire la editarea genomică
În scopul susținerii politicilor de inovație în agricultură, inclusiv editarea genomică, Statele Unite, împreună cu 12 alte țări au semnat o declarație internațională. Declarația referitoare la aplicațiile biotehnologiei de precizie în agricultură a fost publicată la Geneva, pe lângă comitetul Organizației Mondiale a Comerțului (WTO.

„Biotehnologiile de precizie, ca editarea genomică, reprezintă o promisiune imensă pentru agricultorii și consumatorii din întreaga lume”, a declarat secretarul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii, Sonny Perdue. Aceste instrumente pot avea un rol fundamental în sprijinul agricultorilor, ca să poată înfrunta numeroasele provocări generate de producție, îmbunătățind în același timp calitatea și valoarea nutrițională a alimentelor disponibile pentru consumatorii din întreaga lume”.

Alături de Statele Unite și Argentina, țările care au semnat acordul sunt: Australia, Brazilia, Canada, Columbia, Republica Dominicană, Guatemala, Honduras, Iordania, Paraguay, Uruguay, Vietnam și secretarul Comunității Economice a Statelor Africii Occidentale.

Bruxelles: „Toleranță zero” față de fraudarea ajutoarelor agricole
Comisia Europeană a dat asigurări că nu are „nicio toleranță” față de fraudele făcute în Politica Agricolă Comună (PAC), ca răspuns la o anchetă realizată de New York Times asupra faptului că anumiți politicieni acaparează ajutoarele europene în Europa de Est.

„Comisia nu manifestă nicio toleranță pentru fraudarea fondurilor europene și, în consecință, insistă asupra unui angajament clar din partea tuturor statelor membre în scopul împiedicării fraudelor”, a declarat Daniel Rosario, unul dintre purtătorii de cuvânt ai instituției. Colega acestuia, Mina Andreeva, a adăugat că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), anchetează acest tip de probleme, precizând că responsabilitatea bunei gestionări a fondurilor revine în seama statelor membre: „Nu suntem aici pentru a înlocui guvernele naționale. Nu putem face și nu vom face munca acestora”, a afirmat ea.

Aceste declarații au fost făcute în urma publicării unui articol de către New York Times, potrivit căruia o parte din subvențiile agricole ale PAC (59 miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană) revine „oligarhilor și baronilor locali politici” din țările din estul Europei, în special din Ungaria și Republica Cehă. Cotidianul american afirmă că sistemul este „deturnat prin corupție” și argumentează că orice reformă profundă a Politicii Agricole Comune este descurajată de importanța acestei politici istorice pentru coeziunea Europei. Comisia realizează în mod regulat audituri, „un anumit număr fiind acum în curs, de exemplu, în Republica Cehă și în Ungaria”, a declarat Daniel Rosario. În cazul suspiciunilor de fraudă, executivul european apelează la OLAF pentru o anchetă aprofundată.

Instituirea taxelor de export în Argentina
Anul 2019 a marcat alegerile prezidențiale și în Argentina. Pesoul argentinian a pierdut 80% din valoarea sa față de dolar în timpul mandatului lui Mauricio Macri, fostul președinte al țării. Noul președinte, Alberto Fernández, a luat decizia să crească taxele pentru exporturile de produse agricole la numai 10 zile de la exercitarea funcției, în data de 10 decembrie. Grâul a fost taxat cu 12% față de 6,7% cât era înainte. Această decizie aduce mai mulți bani în visteria statului argentinian, dar duce și la o pierdere de competitivitate a grâului argentinian.
Vestea este una foarte neplăcută pentru agricultorii argentinieni, care sunt cel mai afectați de această măsură. Pentru ca exporturile să poată rămâne competitive, este posibil ca aceste taxe să fie deduse din prețul plătit agricultorilor.

Acord comercial semnat între SUA și China
După luni întregi de război comercial între Statele Unite și China, marcate de zvonuri, speranțe și decepții, cele două mari puteri mondiale par să fi ajuns la un acord. SUA și China au semnat un prin acord comercial vineri, 3 decembrie, ce vizează reducerea anumitor taxe americane aplicate asupra produselor chineze și ar trebui să stimuleze achizițiile de produse agricole americane din partea Chinei.