Consiliul UE a aprobat acordul privind noile tehnici genomice

Consiliul UE a aprobat acordul privind noile tehnici genomice

Într-o sesiune decisivă pentru viitorul sistemului agroalimentar european, Consiliul Uniunii Europene a adoptat duminică, 21 aprilie 2026, textul final de compromis privind noile tehnici genomice (NGT). Dincolo de victoria politică a susținătorilor tehnologiei, votul a evidențiat o falie adâncă în interiorul blocului comunitar, România poziționându-se ferm în tabăra opozanților. Deși acordul a întrunit majoritatea necesară, procesul de vot a scos la iveală divergențe profunde între statele membre. România s-a numărat printre cele șase țări care au votat „împotrivă” (alături de Austria, Croația, Ungaria, Slovacia și Slovenia), în timp ce Germania, Belgia și Bulgaria au ales să se abțină. În ciuda acestor rezistențe, tabăra susținătorilor NGT a reușit să impună un cadru care diferențiază clar plantele în funcție de complexitatea modificărilor lor genetice.

Noua ierarhie a plantelor: NGT-1 vs. NGT-2
Nucleul acestui regulament este separarea plantelor în două categorii distincte. Prima categorie, NGT-1, include plantele considerate echivalente cu cele obținute prin metode tradiționale de selecție. Acestea vor beneficia de un regim simplificat: autoritățile naționale le vor verifica statutul, dar urmașii lor nu vor mai trece prin controale birocratice suplimentare. Totuși, textul este ferm în a exclude din acest grup plantele concepute pentru toleranță la erbicide sau care produc insecticide.
La polul opus se află categoria NGT-2, care regrupează modificările genetice complexe. Acestea vor rămâne sub incidența strictă a legislației actuale privind OMG-urile, necesitând autorizare, trasabilitate și etichetare obligatorie. Mai mult, statele membre își păstrează dreptul de a interzice cultivarea acestora pe propriul teritoriu, oferind o plasă de siguranță guvernelor sceptice.

Brevetele și transparența: Marea provocare
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale dezbaterii a rămas cel al proprietății intelectuale. Consiliul a introdus măsuri noi de transparență, obligând dezvoltatorii de plante NGT-1 să publice informațiile despre brevete într-o bază de date publică. Pentru a preveni monopolurile și a proteja micii producători, Comisia Europeană are la dispoziție un an de la intrarea în vigoare a legii pentru a prezenta un studiu detaliat privind impactul brevetării asupra pieței semințelor.
Drumul spre aplicarea efectivă a noilor reguli este acum clar trasat. Ultimul obstacol este votul Parlamentului European, programat pentru luna mai. Dacă totul decurge conform planului, regulamentul va intra în vigoare în vara anului 2026, însă va urma o perioadă de tranziție de 24 de luni. Astfel, fermierii și consumatorii europeni vor simți efectele concrete ale acestui nou cadru legal începând cu mijlocul anului 2028.