În România cresc suprafețele cultivate cu sorg
Și în acest an, creșterea suprafețelor cultivate cu sorg continuă și confirmă interesul agricultorilor europeni pentru această cultură. În ceea ce privește randamentele, bilanțul este pozitiv, în ciuda unei ușoare scăderi în vestul Europei.
Pentru al doilea an consecutiv, cultura de sorg crește în Europa. Cifrele publicate de Sorghum ID, organizația interprofesională și promotor european al sorgului, confirmă interesul mare al agricultorilor europeni pentru această cultură. La sorgul-boabe, suprafețele sunt estimate la 174.000 hectare, acest nivel reprezentând o creștere de 19% față de anul 2018. Și suprafața de sorg furajer este estimată să crească cu 18%, urmând să atingă 86.400 de hectare.
O creștere spectaculoasă în România
În Uniunea Europeană, vremea uscată de la sfârșitul anului 2018 și începutul anului 2019 a afectat înființarea culturilor de rapiță și de grâu, fapt ce i-a orientat pe agricultori către alte culturi. Fiind o cultură de primăvară, cerințe de apă scăzute, sorgul și-a arătat în scurt timp avantajele. În Europa Centrală, creșteri semnificative au fost înregistrate în România (+19%), Ungaria (+50%), Austria (+30%), în timp ce în Franța a fost înregistrată o creștere de 14% la sorgul-boabe și 20% la sorgul furajer.
„Producțiile medii ridicate, obținute în 2019 și paleta largă de hibrizi disponibili pe piață au făcut din sorg o cultură pe care producătorii o consideră rentabilă și în țările terțe. În Ucraina, suprafețele de sorg-boabe înregistrează creșteri de peste 25 %, ajungând la 54 000 ha. În Rusia se profilează aceleași tendințe de creștere, în ciuda lipsei unor date complet fiabile. În fine, în Iran – o altă țară în care organizația Sorghum ID desfășoară acțiuni de promovare a sorgului – suprafața este estimată la 65 000 ha (boabe + furajer), ceea ce reprezintă o creștere de 40 % față de 2018”, se arată în comunicatul de presă publicat de Sorghum ID.
În paralel cu creșterea suprafețelor, nivelul producțiilor ar trebui să fie și el sensibil mai ridicat, deși este încă prea devreme pentru a formula niște evaluări exacte. De remarcat, totuși, că în Europa Est-centrală, condițiile meteorologice sunt mai degrabă prielnice pentru dezvoltarea sorgului, în vreme ce în Europa Occidentală, episoadele repetate de secetă și caniculă au afectat potențialul plantelor. Randamentul culturilor a fost mai scăzut în Franța, Spania și Italia. Cauza este lipsa precipitațiilor în lunile iunie, iulie și august, asociată cu temperaturi extreme. Estimările de randament sunt de 5t/ha în Franța (- 0,3 t/ha în raport cu anul 2018), 4,8 t/ha în Spania (- 1 t/ha) și 6,5 t/ha în Italia (- 1,5 t/ha). O evaluare a situației la sfârșit de campanie va releva producțiile la scara întregului continent.
Primul Congres European al sorgului a fost găzduit de România
În anul 2016 a avut loc primul Congres European al Sorgului, care a avut tematica „Sorgul în Europa: un adevărat potențial”, evenimentul având loc la București, în perioada 3 – 4 noiembrie. Deschis de către ministrul agriculturii din acea vreme, Achim Irimescu, acest eveniment major a reunit 250 de specialiști internaționali din domeniul sorgului, care au abordat subiecte ca progresul genetic și agronomia, piețele și debușeele, dar și politicile agricole. În urma discuțiilor, cei prezenți au concluzionat că sorgul are un potențial real de dezvoltare în Europa, atât din punct de vedere al cadrului pedoclimatic și al condițiilor de mediu, cât și din punct de vedere economic și chiar legislativ.
În urma acestui prim congres, diverșii protagoniști de pe întregul lanț al sectorului – de la producția de semințe, la procesatori – și-au exprimat dorința de a-și reuni eforturile la nivel european și de a participa, în acest mod, la formarea unei structuri de dezvoltare și promovare a sorgului în Europa, pe baza unui obiectiv strategic și a unui plan de acțiune comun. Acest prim Congres European al Sorgului a constituit astfel, actul fondator al organizației Sorghum ID.
Viitorul mizează pe sorg
La doi ani de la prima reuniune, în perioada 7 – 8 noiembrie 2018, la Milano s-a desfășurat cel de-al doilea Congres European al sorgului, cu tematica „Viitorul mizează pe sorg”. Din nou, timp de două zile, cercetători, producători, procesatori și alți protagoniști din sector au realizat schimburi de experiență și au discutat întrebările care îi preocupă. Opinia a fost unanimă: dezvoltarea sectorului sorgului ar putea constitui o șansă pentru Europa, dat fiind faptul că această cereală are toate calitățile pentru a răspunde cerințelor de ordin economic și ecologic, care se profilează în viitorul apropiat.
Acest al doilea congres a scos în evidență avantajele sorgului și capacitatea acestuia de a răspunde perspectivelor care se deschid în prezent, și de care acest sector tânăr trebuie să profite, pentru a-și asigura o dezvoltare durabilă în Europa. Trebuie amintit că, în pofida condițiilor climatice dificile, sorgul demonstrează niveluri bune de randament și rezistență în contextul încălzirii climatice. Producția medie pentru sorg este de 4000 – 7000 kg pe hectar, dar se poate ajunge și la producții de 10000 kg pe hectar. Sorgul poate fi utilizat în furajarea animalelor, în industria alimentară (producerea amidonului, a alcoolului etilic, a berii) și chiar în alimentație. Tehnologia de cultură este mai puțin costisitoare decât la porumb și valoarea nutritivă este apropiată.
Fara comentarii
Sorry, the comment form is closed at this time.