Agricultura bio nu poate atinge obiectivele europene

Agricultura bio nu poate atinge obiectivele europene

Într-un raport publicat în 18 decembrie 2023, Comisia Europeană explică de ce suprafața agricolă dedicată agriculturii bio va ajunge la 15% în 2031, și nu la obiectivul de 25% stabilit de cei douăzeci și șapte. „În prezent, este foarte puțin probabil ca obiectivul să fie atins”, declară Comisia Europeană. Înainte de a-și prezenta perspectivele pentru următorul deceniu, Comisia face un bilanț al situației organice actuale în cele douăzeci și șapte de state membre.

Obiectivul este clar, reamintește Comisia Europeană. Acordul ecologic european, și în special strategia „De la fermă la furculiță”, stabilește ca cel puțin 25% din suprafața agricolă utilă (SAU) a Uniunii Europene să fie dedicată agriculturii bio până în 2030. Un obiectiv care este în conformitate cu ultimii zece ani, notează raportul. Ponderea terenurilor agricole din Uniunea Europeană dedicată organicului a crescut de la 5,9% în 2012 la 9,9% în 2021, adică la șaisprezece milioane de hectare.

Toate statele europene sunt afectate de această creștere constantă, cu excepția Poloniei, unde ponderea bio a scăzut. Pe podium se află Austria, Estonia și Suedia, care au avut peste 20% din SAU dedicat agriculturii ecologice în 2021. Rata anuală de creștere între 2012 și 2021 a fost de 6%. Pentru a atinge ținta de 25% până în 2030, această rată ar trebui aproape să se dubleze, precizează Comisia Europeană, pentru a ajunge la 10,8% în perioada 2021-2030. Acest lucru ar necesita conversia a 2.700.000 de hectare pe an.

În prezent, continuă raportul, măsurile politice și scăderea pe termen scurt și mediu a cererii de produse bio din cauza condițiilor economice nefavorabile nu fac posibilă atingerea obiectivului stabilit. Dacă ponderea suprafeței destinate agriculturii ecologice trebuie să crească în continuare până în 2030, ritmul de creștere ar trebui să rămână stabil și să conducă la o pondere a suprafeței agricole bio de 15% în 2031. Și asta, insistă Comisia Europeană, în ipoteza unei cereri în creștere și a implementării accelerate a politicilor coerente care să susțină o transformare fundamentală a sistemelor de producție și consum alimentare.