PAC post-2020 în 7 puncte cheie

PAC post-2020 în 7 puncte cheie

Scăderea bugetului anunțat de Comisia Europeană în proiectul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020, este un motiv serios de neliniște pentru sindicatele agricole. Executivul european insistă pentru o politică agricolă comună mai „eficace” și mai „flexibilă”. Iată, mai jos, o privire de ansamblu asupra punctelor principale ale acestei reforme.

 

5% este scăderea prevăzută de Comisia Europeană pentru bugetul PAC, ceea ce înseamnă 12% în prețurile constante. Comisia preconizează un total de 265 miliarde euro pentru 2021-2027, veniturile agricultorilor europeni urmând să fie diminuate cu 8%. Acești bani vor fi utilizați la compensarea costurilor politice privind migrația, bugetul pentru apărare și efectele Brexit. Comisia vrea să lase mai multă „flexibilitate” statelor membre în repartizarea subvențiilor.

Executivul european le va da acestora noi obiective economice, de mediu și sociale. Statele membre vor fi obligate să elaboreze și să valideze la Bruxelles un plan strategic, în care să prezinte măsurile prin care își vor atinge obiectivele. În fiecare an, statele membre vor supune Comisiei un „raport de performanță” în care să demonstreze progresele realizate.

 

Mediul înconjurător este una dintre prioritățile reformei. Comisia vrea ca 30% din ajutorul acordat pentru dezvoltarea rurală să fie consacrate acestui obiectiv. Toate plățile directe vor fi supuse unor exigențe „crescute” în materie de mediu. Acestea vor fi definite în mare parte de către statele membre, care vor putea transfera 15% din fonduri între piloni pentru scopuri biologice. În total, 40% din bugetul PAC vor fi dedicate mediului.

 

Între 2020 și 2027, valoarea ajutoarelor directe ar trebui să scadă cu 15%, potrivit think tank-ului Farm Europe. Acestea vor fi, de altfel, mult mai dificil de obținut. Plățile pentru pilonul I vor fi supuse unor exigențe de mediu. Suma totală va porni de la 60.000 euro și va fi plafonată la 100.000 euro per exploatație. Bruxelles cheamă statele membre să definească într-un mod mai „strict” agricultorul „activ”, pentru ca numai agricultorii „profesioniști” să poată beneficia de aceste ajutoare.

 

Comisia vrea să „facă sectorul agricol mai atractiv pentru tineri”. Statele membre vor fi obligate să pună deoparte cel puțin 2% din alocările plăților directe pentru a-i ajuta pe tinerii agricultori să se instaleze. Se vor putea acorda „subvenții” sau „venituri de bază”, dar acestea nu se vor putea depăși plafonul de 100.000 euro per exploatație. Planurile strategice vor comporta măsuri ce vor facilita integrarea în agricultură. Fiecare stat va fi autorizat să propună unelte financiare care să susțină fondul de rulment pentru tinerii agricultori.

 

Se prevede ca statele membre să poată aloca 3% din ajutoarele directe pentru intervențiile sectoriale, ca să încurajeze organizațiile de producători să acționeze „în favoarea gestionării riscurilor/crizelor”. O parte din ajutoarele acordate dezvoltării rurale va fi consacrată acestora. O rezervă de 400 milioane de euro va fi constituită pentru măsuri de susținere „excepționale” și de susținere a pieței.

 

Comisia dorește și digitalizarea agriculturii europene. Un buget suplimentar de 10 miliarde euro este prevăzut pentru programul Horizon Europe al Uniunii Europene pentru proiecte de cercetare și inovație în domeniile alimentației, agriculturii, dezvoltării rurale și bioeconomiei.