Patologia vegetala sau fitopatologia
Analiza cunvintelor grecesti: phytos = planta, pathos = boala si logos = cuvant, stiinta, vorbire, ne arata ca fitopatologia este stiinta care se ocupa cu studiul bolilor plantelor, a agentilor patogeni care produc aceste boli, precum si cu prevenirea si combaterea lor. Notiunile cele mai vechi despre bolile plantelor au fost descoperite in India si care se gasesc in scrierile religioase si in cartile sfinte ebraice, in care au fost prezentate notiuni despre arsura orezului si ruginile granelor. Din antichitate, Artistotel, Teophrast si Ovidiu au mentionat ruginile, taciunele si malura graului, iar Pliniu cel Batran in “Historia Naturalis” face primele precizari in combatarea lor prin rotirea culturilor. In perioada Inchizitiei din Evul Mediu, stiintele naturii nu numai ca nu inregistreaza progrese, se intorc in urma cu sute de ani, apelandu-se la vraji si descantece pentru vindecarea bolilor.
Un nou avant in cunoasterea si combaterea bolilor se inregistreaza incepand cu secolul al XV-lea, odata cu Renasterea, cand vor aparea unele capitole in care sunt descrise primele interpretari stiintifice privind natura si cauzele lor. Pana la jumatatea secolului al XIX-lea va persista conceptia autogenista privind originea bolilor, iar odata cu descoperirile marelui savant francez Louis Pasteur (1822 – 1895), apare conceptia patogenista asupra naturii bolilor la plante. Odata cu sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, apar cercetari de morfologie, parazitism, fiziologie, precum si asupra simbiozelor dintre ciuperci, plantele-gazda si conditiile de mediu.
Spre sfarsitul secolului al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea, fitopatologia cunoaste cea mai mare dezvoltare in domeniul fitobacteriologiei si fitovirusologiei, fiziologiei combaterii chimice biologice si integrate a bolilor la plante. Asa a aparut fitopatologia moderna, cu o arie larga de cercetare prvind bioecologia, fiziologia, metodica de cercetare, imunitatea si combaterea agentilor patogeni.
In prezent, in perspectiva cercetarilor fitopatologice la plantele de cultura se au in vedere urmatoarele:
– Crearea de soiuri cu rezistenta naturala la boli;
– Studierea mai aprofundata a patogenitatii semintelor;
– Studii privind combaterea cu precadere biologica a bolilor si eliminarea pe cat posibil a substantelor chimice (poluante);
– Crearea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica la boli;
– Intensificarea cercetarilor de biologie si combatere a bolilor la culturile super intensive, fortate, irigate si a celor speciale;
– Folosirea razelor infrarosii in cartografiere si intocmirea hartilor fitosanitare;
– Utilizarea laserului in cercetarea si dezvoltarea agentilor patogeni s.a.
In acest context, fitopatologia joaca un rol hotarator in mentinerea sanatatii plantelor, eliminarea pierderilor de recolta si mentinerea unei activitati rentabile privind munca pamantului si obtinerea de productii agricole aducatoare de profit.
Avand in vedere marile pierderi de recolta ce se inregistreaza pe plan mondial, ce pot depasi 4 miliarde de tone anual, Ghidul pentru cunoasterea simptomatica, dezvoltarea biologica, determinarea si combaterea unor boli ale principalelor culturi de camp la cerealele paioase, porumb, floarea-soarelui si rapita, editat si publicat de Agroind Cauaceu la finele anului 2016 va propune un ansamblu de masuri privind cunoasterea, prevenirea si combaterea unor boli, cu mentinerea unui echilibru intre plante, mediu de cultura, animale si oameni.
Fara comentarii
Sorry, the comment form is closed at this time.