Ungaria și România mizează pe PAC pentru a contra schimbările climatice

Ungaria și România mizează pe PAC pentru a contra schimbările climatice

Împăduriri și irigații: în pofida divergențelor sale politice profunde cu o parte a Europei, Ungaria apără cu dinții Politica Agricolă comună, pe care se bazează ca să-și finanțeze programele de luptă contra intensificării încălzirii climatice în bazinul carpatic.

În „pusta” ungară, care se întinde până în România, cantitățile de apă masive căzute în această primăvară îneacă culturile, pe când în vara trecută, acestea au fost arse de seceta solului. „Suntem singura regiune din Europa care să aibă, în același timp, unul dintre cele mai bogate soluri în cernoziom, acest sol negru bogat în humus care se regăsește și în Ucraina și în Rusia, și unul dintre cele mai sărace soluri, conținând cele mai ridicate niveluri de sare din lume”, explică Joseph Zsembeli, directorul Institutului de Cercetare Agronomică de la Karcag, aflat în centrul Ungariei.

„Nivelul precipitațiilor scade în fiecare an, așa că lipsesc cca. 200 mililitri de apă pe an”, anunță acesta într-o conferință de presă. Principala problemă este tocmai gestionarea extremelor, între inundații și secetă, în această zonă de câmpie a Europei. Agricultorii maghiari au pus la punct tehnici de lucrare a solului prin care să întârzie evaporarea apei pe timp de secetă și să activeze asimilarea acesteia în timpul ploilor. Unul dintre acești agricultori, Mihaly Kiss, un fermier care exploatează 300 hectare declară: „Trebuie să arăm pământul mai puțin adânc decât înainte, pentru ca acesta să poată să mențină apa atunci când plouă, și să o rețină chiar dacă nu plouă timp de două luni”.

 

Ungaria a suferit o schimbare climatică

„Clima actuală pe care o avem azi în Ungaria corespunde celei din anii 50-60 din Bulgaria”, țară situată mult mai la sud, anunță directorul general al Centrului Național de Cercetare Agronomică din Ungaria (NAIK), Csaba Gyuricza. „Bazinul Carpaților aparține unei regiuni ce suferă o adevărată încălzire climatică, cu o repartizare inegală a precipitațiilor”, adaugă cercetătorul. Ca să facem față scăderilor de randament la orzul de toamnă și șa rapiță, care au scăzut cu 30-40% în câteva decenii, Ungaria vrea să acționeze asupra tehnologiilor de cultură, prin reducerea pierderilor de apă și utilizarea de semințe mai bine selectate”, mai declară acesta.

Pentru menținerea și încurajarea randamentelor agricole, Ungaria a crescut deja cu 30% consumul de îngrășăminte și cu 25% cel de produse fitosanitare între anii 2013 – 2017, indică statisticile Ministerului Agriculturii. Ungaria, care, la fel ca România, a moștenit de la regimul comunist structuri de câteva zeci de mii de hectare, azi privatizate, intenționează să investească îndeosebi într-un program de plantare de copaci „între 20 și 30.000 hectare în următorii trei ani”, precizează Ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy.

„Ungaria suferă o întârziere considerabilă în materie de irigații”, a mai adăugat ministrul, iar țara „intenționează să adauge 100.000 hectare de terenuri irigate în următorii doi ani celor 85.000 deja existente”, dintr-un total de 5 milioane hectare de teren arabil cât au vecinii noștri. „Am păstrat structurile canalelor construite sub regimul comunist pentru drenare și irigare, dar acestea nu sunt suficient întreținute”, a mai adăugat el sperând să se înffințeze rezervoare și pompe.

Istvan Jakab, președintele sindicatului agricol MaGOSz, care este și vocea agricultorilor la cel mai înalt nivel al statului maghiar, deoarece este și vice-președintele Parlamentului adaugă că „aceasta este o urgență, pentru că pierderile cauzate de secetă depășesc 300 milioane de euro în anul 2018”. Pentru el, viitoarea Politică Agricolă Comună, ce va fi rediscutată după alegerile europene, „nu trebuie să scadă” după 2021. În acest sens, Ungaria este aliatul agricol a cca. 20 țări europene, între care și România, Spania sau Franța, chiar dacă este criticată în Consiliul Europei pentru violările drepturilor omului și campania sa anti-migrație, și semnalarea de către militanții anti-corupție de împroprietăriri cu terenuri ale apropiaților partidului la putere, Fidesz, al primului ministru Viktor Orban.

 

România în luptă contre schimbărilor climatice

La rândul său, trebuie amintit că și România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est şi est a ţării, conform rapoartelor internaţionale relevante şi analizelor efectuate de Administraţia Naţională de Meteorologie.

Seceta, inundaţiile şi alte probleme legate de schimbările climatice au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură.

Studiile realizate în domeniu au estimat că România a suferit pierderi anuale medii legate de vreme în sumă de 8,45 de miliarde de dolari (0,26 procente din PIB), în perioada 1980 – 2011, din care 34 de procente au fost legate de secetă.

Sistemele de irigaţii din România au fost construite până în anul 1990, suprafaţa amenajată pentru irigaţii ocupând circa 22% din suprafaţa agricolă a ţării şi circa 34% din suprafaţa arabilă. În prezent, România dispune de o suprafaţă amenajată pentru irigat de circa 3,1 milioane hectare.

Din anul 2021 vom intra într-o altă etapă de mărire a suprafeţelor agricole care vor putea fi irigate, până la un milion de hectare, în zone unde există posibilitatea de acumulare a apei din precipitaţii, a declarat recent, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Programul nostru prevede pe termen lung, începând din 2021, să intrăm în alte etape de mărire a suprafeţelor respective, până la un milion de hectare, şi ele vizează şi aceste zone, aceste bazine hidrografice unde ai posibilitatea să acumulezi apă din precipitaţii prin baraje uşor de făcut şi să dirijăm această apă pe terenurile agricole. Am fost la Arad zilele acestea şi este acolo Canalul Morilor, o lucrare extraordinar de importantă. După 42 de ani acolo lucrează excavatorul românesc. Este o lucrare extraordinară care pleacă din Criş şi merge 91 de kilometri, se varsă tot în Criş. Este un canal cu dublă funcţionalitate pentru a elimina apele în exces, pentru desecare, dar şi pentru a asigura atunci când vremea este potrivnică şi nevoia de apă îl împinge pe fermier să irige. Este acolo un lanţ de mori, au fost create acolo 13 mori. În 1830 acest canal a fost făcut cu lopata, cu târnăcopul, cu spatele, cu targa. (…) Mai sunt câţiva ani şi facem 200 de ani de când este canalul respectiv. Acum, acolo, se lucrează. De asemenea la Păuleşti, sistemul de irigaţii. Peste tot în ţară lucrările sunt deschise ca urmare a acestui efort extraordinar din punct de vedere al alocării banilor şi al deciziei pentru că aici, ca să faci, trebuie să vrei”, a precizat la postul public de televiziune ministrul Agriculturii.

 

Politica Agricolă Comună trebuie să rămână comună

Politica agricolă comună (PAC), cea mai integrată politică europeană, trebuie să rămână comună, nu doar declarativ, ci şi la nivel de aplicare concretă în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), a declarat, la jumătatea lunii mai, la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o conferinţă organizată de Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE.

„Fără nicio îndoială, PAC asigură o valoare adăugată importantă economiei Uniunii Europene, susţinând însă şi obiective cheie ale ONU (SDG) şi ale Acordului de la Paris, însă fără asigurarea unui buget corespunzător riscăm să ratăm atingerea obiectivelor ambiţioase ale reformei PAC, cu efecte grave pentru mediu, societate şi mediul rural. Bugetul PAC reprezintă de altfel o componentă de interes major în viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027). Astfel, având în vedere propunerea de a creşte ambiţiile de mediu pentru o politică agricolă mai bine adaptată exigenţelor noilor realităţi şi care să răspundă în mod adecvat nevoilor statelor membre”, a menţionat Daea.

Nu în ultimul rând, ministrul Agriculturii a arătat că Preşedinţia României face eforturi pentru gruparea, până la finalul mandatului său, a abordării generale parţiale asupra întregului pachet legislativ al reformei PAC.