Ziua Grâului de la Diosig este “Ziua cea mai lungă” a agriculturii din România

Ziua Grâului de la Diosig este “Ziua cea mai lungă” a agriculturii din România

Diosig, 21 iunie 2017 – Platforma demonstrativă de grâu, triticale, orz și orzoaică situată la Diosig, în județul Bihor a găzduit miercuri, 21 iunie 2017, cea de-a X-a ediție a evenimentului anual „Ziua Grâului”, organizat de Agroind Cauaceu, în calitate de distribuitor și producător de semințe de cereale păioase, împreună cu partenerii săi, Promat Comimpex Tășnad și Agrotex Carei.

Dan Corbuț, directorul general al Agroind Cauaceu a adresat un mesaj de bun venit celor 1.000 de fermieri: „Doamnelor și domnilor, dați-mi voie să vă salut, în numele meu și al partenerilor mei, care m-au ajutat la organizarea acestui eveniment, domnii Cristian Moldovan și Adrian Lăța. Vă mulțumim pentru efortul pe care l-ați făcut astăzi, de a fi împreună cu noi la acest eveniment, care din punctul nostru de vedere este unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen organizate în momentul de față în vestul României și nu numai. În același timp, vreau să le mulțumesc tuturor partenerilor care sunt prezenți astăzi aici. Sunt prezente peste 50 de companii producătoare de semințe, îngrășăminte, pesticide, utilaje și mașini agricole. Fără aportul dânșilor nu puteam organiza acest eveniment și vreau să le mulțumesc încă o dată pentru efortul pe care l-au depus”.

 

54 de soiuri cultivate în lotul demonstrativ

La fel ca în anii precedenți, anul acesta, evenimentul s-a bucurat de o atenție deosebită prin participarea unui număr de peste 1.000 de fermieri din județele Bihor, Satu Mare și Arad, un nou record de audiență. Ca în fiecare ediție desfășurată până acum, fermierilor le-au fost prezentate soiurile noi de cereale păioase, precum și soiurile de top, de mare productivitate. Programul a constat în vizitarea loturilor demonstrative ce conțin cele mai productive 54 de varietăți de cereale păioase de toamnă din portofoliul a 15 companii multinaționale și românești producătoare de sămânță, între care Caussade Semences (soiurile Solveig, Sosthene, Sobbel, Sorrial), Ciproma Sem (Korelli), Donau Saat (Amicus, Massimo, Roland, Guido), Fundulea (Glosa, Izvor), Lemaire Deffontaines (Reciproc, Touareg), Limagrain (Anapurna, Apache, Casanova, Gerlach, Airbus, Renan), Probstdorfer Saatzucht (Bitop, Auradur, Maurizio, Fulvio, Arnold, Axioma), RWA (Cosinus), SCDA Lovrin (Ciprian, Alex, Crișana), SCDCA Turda (Andrada), Saatbau Linz (Amandus, Ubicus, Gallus, Panonnikus), Saaten Union (Su Ellen, Etana, Trublion, Phyton, Joker, Genius), S.I.S. Italia (Giorgione, Cimabue, Tinctoreto, Ovidio, Cesare), Syngenta (Ilico, Ingenio, Falado, Bologna, Moisson) și Tea Consulting (Daxor, Exotic, Solehio, Fenomen). Caracteristicile majorității soiurilor prezentate în platforma demonstrativă sunt tratate pe larg în catalogul pe anul 2017 dedicat semințelor de cereale din portofoliul Agroind Cauaceu, lansat cu ocazia evenimentului „Ziua Grâului 2017”.

De asemenea, la eveniment au mai fost prezente cele mai importante firme producătoare de pesticide de pe piața internațională, între care Adama, Bayer, BASF, Dow AgroSciences, DuPont și Nufarm, precum și firmele producătoare de îngrășăminte granulate și foliare: Adob, Azomureș, Holland Farming, Lebosol, Arysta, Aectra și Timac Agro.

Nu în ultimul rând, a fost prezentată o gamă largă de utilaje și mașini agricole de la MEWI, Ipso, Deutz Fahr, Maschio, S.A.M Agro, Case, New Holland și Steyr.

 

Tehnologia aplicată

Inginerul Mihai Budai, specialistul fermei de la Diosig care s-a ocupat de produsele de pe platformă a prezentat tehnologia aplicată în platforma demonstrativă: „Am procedat la semănat în 10 octombrie și ca fertilizare de bază am folosit 40 kg de N/ha, 60 kg de fosfor, 60 kg de oxid de potasiu. Deoarece am întârziat puțin, semănatul s-a făcut cu cantități de 160-180 kg/ha sămânță la soiurile străine, iar la cele autohtone cu cantități de 230-250 kg/ha. Ca fertilizare de primăvară am aplicat în primăvară, când a început să se dezghețe pământul, 50 kg de azot ureic, plus 30 kg de trioxid de sulf la hectar. Fertilizarea a doua, cu îngrășăminte solide, s-a făcut la 3 internodii ale culturii de cereale păioase, respectiv cu 40 kg de azot, 10 kg de oxid de calciu și 4,5 kg de oxid de magneziu. Vă spun despre aceste fertilizări, ca să pun în evidență importanța macroelementelor secundare în viața plantelor, respectiv sulful, calciul și magneziul, fiindcă în viața plantelor nu este suficient doar NPK-ul.

În ceea ce privește tratamentele fitosanitare, acestea au fost în număr de 3. În toate cazurile a fost vorba de substanțe de la firmele producătoare, pe baza a minim 2 substanțe active, dar în general cu 3 substanțe active, cu moduri diferite de acțiune pentru a putea proteja în proporție de peste 90% de atacul agenților fitopatogeni. Am folosit și un retardant de creștere, fiindcă anul acesta precipitațiile nu au fost chiar cum trebuie, dar au fost destul de mulțumitoare, în sensul că în toamnă am avut 130 de litri, de la 1 septembrie până la sfârșitul lui decembrie, un decembrie foarte secetos, dar în schimb, cu un octombrie cu multe ploi, care ne-a oprit două săptămâni, chiar mai mult, din semănat, astfel că parcelele semănate după ploi nu mai sunt la nivelul de producție la care se prezintă cele semănate înainte de ploi. Diferența de producție s-ar putea să fie chiar de 2 t/ha. Odată cu fiecare tratament fitosanitar, am folosit și îngrășăminte foliare, atât minerale, dar amestecate cu cele pe bază de molecule organice, respectiv aminoacizi în esență, azot organic, dar și fitohormoni de creștere, adevărați stimulatori, cum ar fi auxină, giberelină, citochinonă, chiar unele produse cu vitamine, pe care le găsiți la partenerii noștri prezenți aici.

Cât despre mersul climatic, aici am întâmpinat unele probleme, în sensul că am avut o iarnă uscată, fără strat acoperitor, cu temperaturi de minus 17- minus 19 grade, astfel că puțin a stânjenit reluarea vegetației, care a întârziat deoarece solul, după 75-80 de zile de îngheț permanent, a înghețat până la 70 cm. Din această cauză am avut probleme și cu stagnările de apă, inclusiv cu ultimele ploi care au fost în februarie-martie. De altfel, regimul de precipitații în martie-aprilie a fost mai deficitar, câte 25 de litri, în schimb luna mai ne-a ajutat foarte mult și a avut o influență foarte pozitivă, fiindcă s-au adunat 80 de litri de precipitații.

În ce privește producțiile la hectar pe care le estimez pentru această platformă, este vorba de 6500-6600 kg/ha la grâurile dure, între 8.000-9.000 kg/ha la orz și orzoaică, iar la grâu producțiile vor începe de la 7.500-8.000 kg/ha, dar văd că sunt în jur de 10 soiuri care or să treacă de 10.000 kg/ha. Vă doresc să urmăriți soiurile, pentru că sunt unele care chiar o să vă încânte”.

La eveniment au fost prezente, pe lângă agricultori, și oficialități județene și locale, între care prefectul județului Bihor, Ioan Mihaiu, directorul Direcției Agricole Bihor, Nicolae Hodișan și directorul APIA, Pavel Florian.

 

România poate redeveni „Grânarul Europei”

Ioan Mihaiu, prefectul județului Bihor, a adus câteva detalii extrem de interesante referitoare la  rezultatele de excepție obținute de agricultura românească în ultimii ani: „Vreau să vă salut și să vă felicit pentru că vă desfășurați munca într-un domeniu atât de frumos al economiei naționale, agricultura, dar în același timp și greu, cu un grad de risc ridicat. Știm cu toții ce înseamnă calamitățile, știm ce înseamnă ploi abundente, incendii, inundații, îngheț la timp nepotrivit, dar, cu toate acestea, dumneavoastră v-ați desfășurat în mod conștiincios activitatea și impactul în economia națională s-a văzut în mod clar în ultimii ani. Agricultura aduce aproximativ 4% din PIB, dar în ultima perioadă ați avut și 2 – 3 ani de excepție, în care acea contribuție de 5 – 6%, acel 1 – 2% în plus față de estimări, a contribuit în mod direct la creșterea economică. Am avut 2 ani în care dacă agricultura nu era la înălțime, probabil nu aveam o creștere economică. Aveam o creștere economică negativă, așa cum ne place nouă, economiștilor, să nu recunoaștem când suntem pe minus. Fiind Ziua Grâului aș vrea să fac câteva referiri la contribuția pe care o aveți dumneavoastră. În urmă cu exact zece ani, în 2007, a fost cel mai slab an pentru agricultură și pentru producția de grâu. Era o producție de sub 2 t/ha. În momentul de față, în ultimii 2 ani, producția a ajuns la 3,8 – 4 t/ha. N-o spunem noi, ci o spune Comisia Europeană. Pe baza acestor cifre România a reușit să intre în topul unui indicator important, al eficienței, al randamentului. Am reușit să depășim într-un top mondial state consacrate, ca America, Argentina, Australia, Rusia, Italia. Le-am depășit pe acest indicator. Ce înseamnă asta? Știm bine, am fost Grânarul Europei cu mult timp în urmă. Întrebarea este: putem să primim din nou acest titlu de Grânar al Europei? În baza acestor cifre și a exporturilor, căci și exporturile au crescut în ultimii ani, încât am ajuns să avem aproximativ un sfert din totalul Europei. Răspunsul e că putem să redevenim și că suntem pe drumul bun. Însă ceea ce este de apreciat din partea dumneavoastră, e că nu mai putem fi acuzați de o agricultură rudimentară. Acum avem o agricultură modernă, care se bazează pe cercetare, pe tehnologie, pe tot ceea ce vedem aici, dar, peste toate, pe pasiunea dumneavoastră. Fără această pasiune nu se poate realiza munca în agricultură. Relieful țării noastre ne permite o agricultură și un turism de calitate. Ceea ce ne dorim de la dumneavoastră este să readuceți agricultura în acest top al economiei. Știm că puteți, știm că veți reuși, de aceea vreau să vă felicit, să vă doresc succes și să vă asigur de sprijinul Prefecturii și al instituțiilor deconcentrate din subordinea noastră”.

Ploaia de vară a intervenit exact la finalul prezentării platformei, și a adus o răcoare binevenită, moment perfect pentru ca toți cei prezenți să servească prânzul în cortul special amenajat, unde s-a dsfășurat și o tombolă dotată cu premii consistente acordate fermierilor norocoși.