2022: Cerealele între geopolitică și schimbări climatice

2022: Cerealele între geopolitică și schimbări climatice

În 2022, prețul grâului și, prin urmare, cel al pâinii au oscilat în contextul deja tensionat al redresării post-Covid, care inflamase deja prețurile la energie și îngrășăminte. Cel mai rău scenariu, cu „uraganele de foamete”, de care se temea ONU, a fost evitat în 2022, dar factura globală a importurilor de alimente este de așteptat să crească cu 10% în 2023, potrivit FAO. Țările sărace, în primul rând cele din Africa sub-sahariană, „vor plăti mai mult pentru mai puțin”, potrivit agenției ONU.

Anul 2022 a văzut piața mondială a cerealelor intrând într-o eră a incertitudinii, perturbată de un război pe pământul european care a evidențiat fragilitatea sistemelor alimentare. Războiul din Ucraina, o superputere agricolă care era pe cale să-și recapete rolul istoric de „grânar”, a schimbat ordinea lucrurilor. Lumea, care și-a amintit de crizele din 2008 sau 2010-11, de origine esențial financiară, s-a confruntat cu un șoc fără precedent. „Numai acest război a pus în pericol mai mult de un sfert din comerțul mondial cu cereale, determinând multe țări să-și protejeze aprovizionarea internă cu alimente prin restrângerea exporturilor”, precum India, și subliniind „fragilitatea sistemului alimentar global”, subliniază o notă de analiză a băncii UBS, relatată de AFP.

Pe piața europeană, grâul a început 2022 de la 270 de euro pe tonă pentru a ajunge la aproximativ 315 de euro la sfârșitul lunii decembrie, o creștere de aproape 17% pe parcursul unui an, ceea ce marchează o volatilitate remarcabilă, cu un vârf la 438 de euro în data de 16 mai, când traficul comercial era aproape oprit în Marea Neagră… Tensiunea s-a diminuat în iulie, după un acord pentru exporturile maritime ucrainene, care a făcut posibilă scoaterea din silozurile ucrainene a 15 milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase.

Pe măsură ce Europa de Vest s-a înăbușit în valul de căldură, Rusia s-a descurcat bine, cu o recoltă extraordinară de grâu – estimată la aproape 100 de milioane de tone de mai mulți analiști – în timp ce Ucraina a pierdut un sfert din suprafața cultivată din cauza războiului, producția de cereale fiind în scădere cu 40%. În 2022, la rândul lor, piețele americane au suferit de pe urma unui dolar tot mai puternic și a unei încetiniri drastice a cererii chineze, care este de obicei înfometată de boabe de soia și porumb.

Ce ne așteaptă în anul 2023? Pentru analiștii UBS, „2023 este programat să fie un alt an volatil”, „un an al extremelor” deoarece „prețurile cerealelor nu reflectă suficient nivelul riscurilor climatice și geopolitice”, piețele având de digerat riscurile asociate cu conflictul ucrainean și cu fenomenul meteorologic La Niña, care inundă Australia, dar seacă câmpiile americane, sudul Braziliei și Argentina.