Bruxelles a publicat regulamentul ce relaxează normele privind terenurile lăsate în pârloagă

Bruxelles a publicat regulamentul ce relaxează normele privind terenurile lăsate în pârloagă

Comisia Europeană a publicat, marți, 13 februarie 2024, în Jurnalul Oficial European, regulamentul care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă, răspunzând și principalelor pretenții ale manifestărilor recente ale agricultorilor. Regulamentul va intra în vigoare azi, 14 februarie, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – și anume până la 31 decembrie 2024. Scutirea parțială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.

În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4 % din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) și/sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor pe 4 % din terenul lor arabil vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive. Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ține seama de scenariul de referință alternativ în cadrul condiționalității GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză.

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil. Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor și flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, și protejarea biodiversității și a calității solului, pe de altă parte.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat următoarele: „Numai dacă fermierii noștri pot locui în afara terenurilor lor, vor investi în viitor. Și numai dacă ne îndeplinim împreună obiectivele climatice și de mediu, fermierii vor putea continua să trăiască. Fermierii noștri sunt pe deplin conștienți de acest lucru. Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri.”

„Salut decizia de a acorda o derogare parțială de la GAEC 8 și cred că aceasta va fi salutată și de mulți fermieri din întreaga Uniune Europeană. Aceasta reflectă circumstanțele extraordinare cu care se confruntă comunitatea noastră agricolă și demonstrează că Comisia ascultă, se implică și răspunde acestor nevoi în timp real”, a spus Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru agricultură.

Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90% din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiții agricole și de mediu”.

Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar și la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligație. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerințe.

În ceea ce privește culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea percolării nutrienților. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecție a plantelor pentru a menține ambiția PAC în materie de mediu.

Fermierii vor fi „supuși la mai puține restricții cu privire la modul în care folosesc terenurile arabile, iar acest lucru va limita pierderile de venit, asigurând în același timp anumite beneficii pentru mediu”, deoarece practicile enumerate susțin „sănătatea solului și biodiversitatea” în timp ce fixează azotul și carbonul, precizează Bruxelles-ul. Comisia propusese inițial un prag de 7% la sfârșitul lunii ianuarie, în locul celor 4% adoptate în final. „Au fost unele schimbări în urma negocierilor cu statele membre, logica fiind de a oferi mai multă flexibilitate fermierilor noștri”, a explicat luni un purtător de cuvânt al executivului european, Olof Gill.