Sus

Noua PAC sub spectrul scăderii veniturilor agricultorilor și creșterii prețurilor la alimente

Agroind Cauaceu SA / Articole  / Noua PAC sub spectrul scăderii veniturilor agricultorilor și creșterii prețurilor la alimente

Noua PAC sub spectrul scăderii veniturilor agricultorilor și creșterii prețurilor la alimente

Un studiu comandat de Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European relevă consecințele negative pe care le-ar putea avea punerea în aplicare a Pactului Verde european asupra veniturilor agricole, prețurilor alimentelor și chiar asupra mediului, dacă acesta nu este însoțit de politici publice coerente. Concluziile studiului sunt cât se poate clare: pentru a atinge obiectivele Green Deal, este indispensabilă reevaluarea mecanismelor de condiționalitate ale PAC și punerea la punct a unei politici alimentare globale.

Cum Pactul Verde prevede cultivarea a 25% din terenuri bio și o reducere cu 50% a pesticidelor de sinteză până în anul 2030, toate acestea nu pot fi atinse prin practicile agricole actuale. Mai mult, dinamica reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar necesita o diminuare a utilizării fertilizării azotate și a numărului de animale crescute în ferme, estimează autorii studiului.

Așadar, noua Politică Agricolă Comună ar trebui să favorizeze inovațiile și îndemnul la practici care să respecte mediul înconjurător. Studiul recomandă stimularea inovațiilor și reducerea utilizării de îngrășăminte, pesticide și antibiotice. În acest scop, măsurile deja luate trebuie să se orienteze către ciclurile biologice și practicile agroecologice. Plățile pentru Bune Condiții agricole și de Mediu vor trebui să recompenseze agricultorii pentru eforturile lor, crescând „în mod proporțional cu efortul acestora și cu avantaje necomerciale”. „Din acest punct de vedere, două noi bugete vor trebui create în cadrul primului pilon. 15% din cheltuieli fiind rezervate măsurilor de atenuare a climatului și 15% măsurilor luate în favoarea biodiversității. Pe lângă acestea, 35% din cheltuielile pentru cel de-al doilea pilon vor fi consacrate măsurilor de protecție a mediului”, arată studiul.

Măsurile luate prin programele ecologice din primul pilon, care sunt finanțate în întregime prin bugetul european, trebuie să vizeze bunurile publice mondiale (atenuarea schimbărilor climatice, prezervarea și restabilirea biodiversității, sănătatea animalelor). Acestea trebuie să fie completate cu măsurile din cel de-al doilea pilon, care sunt axate pe bunurile publice locale, cum sunt cantitatea și calitatea apei, fertilitatea solurilor și diversitatea zonelor.

Aceste schimbări de practici, însă, „ar putea avea repercusiuni negative asupra veniturilor producătorilor agricoli, a căror amploare va depinde de voința consumatorilor de a plăti pentru produse de calitate superioară”, mai precizează studiul. În același timp, consumatorii ar putea fi afectați de creșterea prețurilor produselor alimentare. Dina ceste motive, autorii studiului recomandă realizarea de studii de impact pentru toate orientările strategice. Politice comerciale și alimentare vor fi la fel de necesare pentru a face tranziția cât mai coerentă.

Problemele climatice și de mediu cer o schimbare a regimului alimentar, „dar costul mai ridicat al regimurilor alimentare cu mai puține calorii și mai echilibrate este un potențial obstacol în calea schimbării, în special pentru fermele cu venituri scăzute”, subliniază autorii studiului, care scot în evidență rolul cheie pe care ar trebui să-l joace industria alimentară și comerțul cu amănuntul.

Fara comentarii

Posteaza un comentariu