România a participat la consiliul AgriFish de la Luxemburg

România a participat la consiliul AgriFish de la Luxemburg

Miniștri europeni ai agriculturii s-au întâlnit la Luxemburg luni, 19 octombrie 2020 pentru a stabili o înțelegere cu privire la reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și asupra cotelor de pescuit în Marea Baltică, eveniment ce prevestea negocieri lungi și dificile.

Cei 27 au încercat să atingă o majoritate calificată pentru trei texte esențiale în vederea determinării viitoarei PAC, înainte ca Parlamentul European să examineze dosarul începând de miercuri, 21 octombrie. Eurodeputații vor trebui să stabilească regulile ce urmează să fie aplicate începând cu 1 ianuarie 2023. În centrul discuțiilor apare sistemul „eco-schemelor” propus de Comisia Europeană în scopul „înverzirii” agriculturii europene prin remunerarea serviciilor aduse mediului de către agricultori.

Germania, care ocupă acum președinția UE, a propus ca primele sume de bani alocate agricultorilor în acest cadru să devină obligatorii prin prevederea unui buget minim. Până azi, aceste eco-scheme sunt voluntare. Dacă țările din vestul Europei (Suedia, Danemarca, Belgia, Spania sau Franța) doresc eco-scheme obligatorii pentru toate statele Uniunii Europene, „pentru a nu se crea discrepanțe concurențiale de la o țară la alta”, alte guverne, în special cele din Estul Europei, nu sunt de acord cu această măsură, pentru că se tem să piardă fondurile europene dacă un număr insuficient de agricultori participă la programele de mediu.

Din partea României, ministrul Adrian Oros a participat la reuniunea Consiliului AGRIFISH. În urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discuții în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru și la nivel tehnic) s-a obținut acordul pentru poziția Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu largă majoritate calificată (un vot contra – Lituania și 3 abțineri – Bulgaria, Letonia și România). România și Bulgaria s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există (Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu România, Cehia, Slovacia și Bulgaria că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final).
În ansamblu însă, România a obținut: flexibilitate în aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an în primii ani); menținerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (deși trebuia să nu mai continue după 2020), reducerea plăților directe pentru fermele mari – propunerea adoptată avantajează țara noastră deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 Euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive; menținerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației); flexibilitate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri; condiții favorabile la aplicarea GAEC 8 și GAEC 9, etc.
Reforma introduce obligații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei creșteri a prețului la produsele agro-alimentare. Obținerea acordului permite, odată cu votul poziției Parlamentului European din plen, în aceste zile, demararea negocierilor în trilog a reformei, ce va face posibilă adoptarea reformei PAC în semestrul I al anului 2021 și aplicarea de la 1 ianuarie 2023.