Studiu: Jumătate din lacurile lumii au pierdut apa

Studiu: Jumătate din lacurile lumii au pierdut apa

Revista Science a publicat un studiu în care se analizează declinul a 1.972 de întinderi de apă de pe glob, folosind imagini din satelit. Rezultatele arată cum cantitatea de apă se micșorează în mai mult de jumătate din lacurile naturale și lacurile de acumulare ale lumii, amenințând sursa vitală de apă dulce.

Aproximativ un sfert din populația lumii trăiește în zone cu lacuri naturale sau lacuri de acumulare care seacă, avertizează studiul publicat în prestigioasa revistă Science. „Lacurile sunt în pericol la nivel global, iar acest lucru are implicații serioase”, a declarat pentru AFP Balaji Rajagopalan, profesor la Universitatea din Colorado Boulder și coautor al studiului. „Ele permit societăților și omenirii să trăiască și totuși nu primesc respectul pe care îl merită.” Lacurile acoperă aproximativ 3% din suprafața Pământului, dar reprezintă 87% din apa dulce de pe Pământ. Sunt folosite pentru consumul uman, agricultură sau chiar pentru producerea de energie electrică.

Lucrările anterioare au analizat declinul celor mai mari lacuri, însă acest studiu este primul care oferă o imagine detaliată a tendințelor globale și a cauzelor schimbărilor observate datorită imaginilor din satelit. În total, cercetătorii au studiat 1.972 de corpuri de apă, reprezentând marea majoritate a lacurilor naturale (cu accent pe cele mai mari de 100 km2) și a lacurilor de acumulare. Studiate pe parcursul unei perioade de aproape treizeci de ani, din 1992 până în 2020, lucrarea concluzionează că s-a golit echivalentul întregului consum de apă al Statelor Unite în anul 2015. Studiul are un rezultat neașteptat: lacurile pierd apă nu numai în zonele aride, ci și în regiunile umede. „În general, se consideră că atunci când clima se încălzește, regiunile aride devin și mai uscate, iar regiunile umede devin mai umede”, explică Balaji Rajagopalan. Dar „lacurile sunt în declin” chiar și în regiunile umede, ceea ce este „surprinzător”, a subliniat el, dând exemplul Indiei.

Pentru a determina cauzele tendințelor observate, oamenii de știință și-au segmentat analiza în funcție de tipul de întindere de apă. În cazul lacurilor naturale, pierderile de apă sunt atribuite activităților umane și creșterii temperaturilor, care provoacă o evaporare crescută, acest din urmă factor fiind legat de schimbările climatice.

Dar un alt factor important, și anume lipsa precipitațiilor, „poate fi atribuit și schimbărilor climatice în unele locuri”, remarcă Balaji Rajagopalan. În plus, oamenii sau turmele pot consuma mai multă apă din cauza temperaturilor mai ridicate. „În mod clar, amprenta schimbărilor climatice este deja acolo”, spune cercetătorul. În ceea ce privește lacurile de acumulare, construcția de noi baraje a făcut posibilă creșterea volumului total de apă al acestora, dar aproape două treimi din lacurile de acumulare sunt în declin. Acumularea de sedimente a fost principalul factor care le-a redus capacitatea de stocare, deși sunt afectate și de secetă, cum ar fi în sud-vestul Statelor Unite.

Consecințele acestui declin sunt numeroase. Lipsa apei poate provoca migrări ale populației. De asemenea, calitatea apei poate fi afectată dacă nivelul unui lac este scăzut. La fel ca oceanele, lacurile stochează și carbonul și nu mai pot juca acest rol atunci când dispar, agravând la rândul lor fenomenul încălzirii globale.
În urma rezultatelor studiului a fost creată o hartă interactivă, care detaliază tendința observată pentru fiecare lac. „O scădere globală a disponibilității apei este îngrijorătoare, dar nu ar trebui să umbrească particulratățile regionale”, a declarat pentru RFI Hilary Dugan, limnolog la Universitatea din Wisconsin-Madison. „Înțelegerea variațiilor de la lac la lac va oferi decidenților o mai bună înțelegere a riscurilor din jurisdicția lor.”
Autorii studiului subliniază importanța măsurilor preventive, cum ar fi trecerea la o altă sursă de apă dacă pragul unui lac atinge un nivel critic. „Lacurile au o importanță capitală. Trebuie să avem grijă de ele, iar ele vor avea grijă de noi”, insistă Balaji Rajagopalan.