Sus

Ziua Grâului 2020 – un eveniment atipic într-un an atipic

Agroind Cauaceu SA / Articole  / Ziua Grâului 2020 – un eveniment atipic într-un an atipic

Ziua Grâului 2020 – un eveniment atipic într-un an atipic

Agroind Cauaceu a organizat joi, 18 iunie, la Diosig, împreună cu partenerii săi, Promat Tășnad și Agrotex Carei, cea de-a XIII-a ediție a evenimentului „Ziua Grâului” în cea mai mare platformă demonstrativă de grâu, triticale, orz și orzoaică din partea de vest a României. Din păcate, din cauza epidemiei de Covid-19, anul acesta evenimentul a fost realizat în condiții speciale de distanțare socială, în platformă fiind prezenți doar organizatorii. În mod normal, la acest eveniment unic în zona de nord-vest a României ar fi trebuit să participe peste 1.000 de fermieri din județele Bihor, Satu Mare, Sălaj și Arad, care să vadă pe viu cele mai bune soiuri de grâu din care să aleagă ce să cultive în viitorul an agricol. Dan Corbuț, Directorul General al Agroind Cauaceu, regreta faptul că nu pot fi prezenți în platforma demonstrativă toți colaboratorii Agroind Cauaceu, între care și companiile, naționale și multinaționale, care au contribuit cu inputuri, semințe, îngrășăminte și pesticide. În ciuda tuturor vicisitudinilor, atât cele ale vremii cât și cele care țin de vremuri, parcelele de grâu s-au prezentat într-o stare perfectă, pentru că specialiștii de la Agroind Cauaceu, Promat Tășnad și Agrotex Carei au reușit să le păstreze sănătoase.

56 varietăți de cereale păioase în platforma de la Diosig
Ca în fiecare an, loturile demonstrative conțin cele mai productive varietăți de cereale păioase de toamnă din portofoliul companiilor multinaționale și românești producătoare de sămânță: Ameropa Grains, Brice Group, Holland Farming, Lebosol România, BioCrop, Caussade Semences, Ciproma Sem, Donau Saat, Euralis, INCDA Fundulea, KWS, Limagrain, Probstdorfer Saatzucht, RWA, Saatbau Linz, Saatern Union, SCDA Lovrin, SCDA Turda, Syngenta, Tea Consulting și Marton Genetics.

Mihai Budai, specialistul Agroind Cauaceu a făcut o prezentare a platformei și a trecut în revistă anul agricol atipic pe care îl trăim: „În această platformă avem 56 de varietăți de cereale păioase, dintre care unul este orz, două orzoaică și un triticale. Restul este grâu de toamnă, dintre care 14 varietăți sunt grâuri de toamnă autohtone; de la cele cinci firme avem soiuri despre care pot să afirm cu mare bucurie că, în ultimii ani acestea se ridică la un nivel de producție și de calitate alături de cele străine performante.
Din păcate, ultimii 5 – 6 ani sunt foarte atipici, în sensul că avem variații extreme de temperatură: în martie, spre sfârșit, am avut -3, -4 grade, la mijlocul lui aprilie am avut -5, -6, la mijlocul lui mai, la fel, fapt pentru care avem probleme cu legatul spicelor, lucru care s-a întâmplat în perioada de diferențiere a producției, a organelor reproductive, în sensul că atunci s-a fixat mărimea spicului, numărul de boabe în spiculețe și numărul de spiculețe pe plantă. Așadar, din cauza acelor temperaturi scăzute, avem trei-patru spiculețe la majoritatea soiurilor care nu au format boabe, iar în vârf, în loc să fie trei boabe, ultimele trei niveluri cam două boabe sau la vârf unul singur. Mai mult de atât, aceste temperaturi extreme scăzute au afectat și foliajul, în sensul că avem vârfurile arse din cauza acelor geruri, în schimb putem spune că am reușit prin tratamentele fitosanitare să păstrăm un profil sănătos al plantei.

Încă un an cu secetă pedologică pronunțată
Cât despre regimul de precipitații, am avut lunile septembrie și octombrie foarte secetoase, cu doar vreo 30 de litri de ploaie, dar din ploi mici, nesemnificative, între 2 – 5 litri, ceea ce nu ajutat mult planta de cultură, în schimb, în noiembrie – decembrie s-a reglat regimul pluviometric și am primit cca. 70 de litri de precipitații. Anul acesta, am avut din nou martie, aprilie, jumătate de mai critice, cu secetă pedologică pronunțată, în schimb acum au început să vină ploile. Toate acestea sunt cauzate de schimbările climatice, pentru că dacă zilele acestea am avut 30 de grade în anumite zone, de exemplu, în Siberia sau în Groenlanda, unde ar fi trebuit să fie temperaturi negative, este foarte posibil ca din această cauză să se fi format acești nori de precipitații care, în unele zone, ajung și la 100 de litri în două-trei ore! Acest lucru nu este sănătos, mai ales pentru culturile de cereale păioase, pentru că ar putea favoriza fuzarioza. Din fericire, am reușit să facem o protecție bună a spicelor, chiar și la producția de sămânță, fiindcă produce sămânță pe 1.500 de hectare. Am reușit să facem un tratament înainte de înflorire, ceea ce înseamnă că planta a fost protejată la nivel de palee, ca atunci când staminele au ieșit și au apărut orificii ca poartă de infecție, noi am avut cultura sub tratament, așa că nu cred să avem probleme mari. Desigur, cu atât de multe precipitații, nu se poate executa o protecție în proporție de 100%.
După terminarea înfloririi, am făcut două treceri și mai urmează una, atunci când varietățile vor trece de faza de lapte-ceară, prin care am acordat o notă, pe o scară de la 1 la 9, care să corespundă atât profilului fitopatologic, respectiv toleranța și rezistența la bolile foliare și ale spicului, cât și o evaluare a producției în proporție de 95%. Așadar, începem cu un soi care s-ar situa la nota 6 și ajungem la 8,5 ca rezistență la boli, toleranță și capacitate de producție. Asta nu înseamnă cu nu vor fi patru – cinci soiuri care vor depăși 10 tone producție la hectar, în timp ce media se va situa între 8.000 și 9.000 t/ha.
În acest an agricol vom avea o sămânță de calitate, undeva în jur de 7 – 8.000 de tone de sămânță utilă, gata prelucrată, ca atare, sunt convins că vom putea asigura necesarul de sămânță și pentru zonele unde sunt probleme, respectiv sudul țării și, mai pronunțat, estul țării, unde sunt probleme foarte mari din cauza secetei.
Un fapt îmbucurător este că 35 – 40% dintre fermieri au ajuns în ultimii ani să își crească producțiile cu o medie de 2 t/ha la cereale păioase, cu 3 t/ha la porumb și cu aproximativ o tonă la rapiță, un lucru îmbucurător: ei aplică ceea ce întreabă și încearcă în mare parte să facă tehnologia pe care noi o aplicăm în fermă”.

Principii de fertilizare pentru o bună strategie e nutriție a plantelor
Marian Coneac, specialistul Agrotex Carei regreta, la rândul său, lipsa prezenței fizice a fermierilor în platforma demonstrativă: „Mi-ar fi plăcut ca astăzi să fie plină platforma de oameni, pentru că realizăm aceste evenimente pentru toți fermierii din zonă și nu numai. În ceea ce privește fertilizarea, voi puncta câteva principii pe care le consider extrem de importante atunci când aducem în discuție strategie de nutriție a unei plante de cultură. Din perspectiva mea, fertilizarea începe cu aditivarea cu o anumită fracție de azot, de regulă, azot amoniacal sub formă lichidă, a acelui rest vegetal de la cultura premergătoare pe care, astfel aditivată cu o fracție nu foarte mare, dar foarte însemnată de azot o introduc superficial în sol și ajut să repornesc viața microorganismelor care sunt responsabile de descompunerea acestei materii organice pe care o restitui solului și pe care trebuie să o restitui sub această formă. După aceasta, în funcție de specificitatea anului, în funcție de condițiile eco-pedo-climatice, de consumul specific, recolta planificată, planta premergătoare și multe alte criterii, elaborez o strategie de fertilizare bazată pe echilibru. Acest echilibru înseamnă azot, fosfor, potasiu, calciu, fier, sulf și multe alte microelemente care toate își au locul și rolul bine stabilit într-o strategie corectă. De la bun început, orice strategie de fertilizare trebuie să aibă la bază o minimă cartare a solului în care urmează să cultiv – în cazul de față, cerealele păioase. Aceasta nu este deloc complicată, dar este foarte importantă, pentru că trebuie să știu în ce limite de ph urmează să-mi desfășor activitatea, ce trebuie să fac dacă aceste cifre impun corecții, ce rezerve de azot, fosfor, potasiu am sau nu în solul respectiv, ca să mă pot apropia de o rețetă de fertilizare cât de cât aplicată, potrivită tehnic, după care să o optimizez din punct de vedere economic, deci să găsesc tot o expresie de echilibru. Desigur, nu vreau nici să cheltuiesc prea mult și nu am un răspuns semnificativ în producție, dar care să-mi justifice toate intervențiile pe care le gândesc în acest sens.
Cât despre această cartare, trebuie spus că noi am introdus un sistem propriu în fermele noastre: în fiecare an cartăm cca. 40% din suprafețe, astfel încât, o dată la 3 maxim 4 ani fiecare zonă să fie reexaminată. Asta și pentru că avem o diversitate foarte mare de soluri, de la cernoziom până la lăcoviște și soluri aluvionare cu diferențe foarte mari de relief, deci de la șes până la deal. Această diversitate aduce cu sine și rețete de fertilizare diferite. Astfel, în fertilizarea de bază este extrem de important ca încă din toamnă să acord o atenție sporită capitolului micro-fertilizare. Aceasta este o operațiune tehnică ce se poate realiza odată cu semănatul, cu o fracție bine delimitată de fertilizant, care, cu o aplicare localizată, precisă, poate aduce un mare plus mai ales în anii critici. Microfertilizanții sunt o cantitate de nutrienți pe care planta îi are în proximitatea sistemului radicular, care tocmai urmează să se dezvolte.”

Lanuri curate, cu tratamente fitosanitare
Radu Jolța, specialistul Promat Tășnad, a prezentat tratamentele necesare protecției culturilor: „Există trei tratamente pentru principalele boli: primul tratament se aplică în special pentru bolile coletului, boli cu care grâul trece din iarnă, mai ales în condițiile în care această iarnă a fost una destul de blândă; tratamentul doi se axează în special pe protecția frunzelor în perioada în care grâul are o creștere intensă, pentru a proteja inclusiv frunza stindard; cel de-al treilea tratament trebuie să protejeze, pe lângă complexul de boli foliare, spicul, mai ales că în ultimii ani, cum este și anul în curs, deficitul de umiditate care s-a manifestat din toamnă până în primăvară se compensează în luna iunie, când plouă aproape zilnic, ca la tropice, cu cantități de apă care au atins în unele locuri chiar 100 l/m2. Produsele pe care le folosim sunt atât produse de contact (curative) cât și sistemice (pentru o perioadă mai lungă), așadar este vorba despre fungicide din grupa triazolilor, imidazolilor, strobilurinelor, în special la tratamentul doi și trei. De asemenea, lanurile noastre sunt și curate de buruieni, pentru că am făcut erbicidări pentru combaterea buruienilor dicotiledonate și monocotiledonate. De asemenea, odată cu tratamentele fitosanitare, la fiecare tratament am introdus insecticide: de contact la primele două tratamente, sistemic la al treilea, pentru dăunătorii care pot să apară (lema, viermele roșu al paiului, ploșnița cerealelor, tripsul grâului, care anul acesta a fost foarte frecvent în majoritatea lanurilor. Odată cu produsele fitosanitare, pentru a le mări eficacitatea, am folosit și îngrășăminte foliare, pe bază de aminoacizi, în special pentru că anul acesta am avut temperaturi scăzute (la finele lunii aprilie am avut -10oC), care au stresat foarte mult culturile.

Cu toată umbra lăsată de pandemia de Covid 19 asupra existenței noastre din ultimele luni, platforma de Diosig aduce o rază de soare și un sentiment de bucurie celor care o privesc. Prin practicarea unei agriculturi inteligente se pot obține producții de calitate și profitabile asigurând totodată perenitatea ecosistemului agricol.

Fara comentarii

Posteaza un comentariu